Sfânta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului) este prăznuită în fiecare
an la 15 august. În dimineața acestei zile, femeile merg la biserică și împart struguri, prune și faguri de miere. Apoi, femeile merg în cimitir și tămâiaza mormintele rudelor.Ciobanii coboară oile de la munte (La Santamaria Mare / Tulesc oile la
vale!), bărbații își schimbă pălaria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb si dormitul pe prispa sau in tarnatul
casei. De Sfânta Marie, fetele purtau o plantă numită “năvalnic”, care
avea puterea să aducă pețitori. Dacă în apropierea zilei Sfintei Marii înfloreau trandafirii, era un semn ca toamna va fi lungă. În sudul țării se angajau pândarii la vii și se luau măsuri de protecție magică a
podgoriilor împotriva păsărilor. De pe 15 august se deschidea, în satul
tradițional, un important sezon al nunților, sezon care ținea până la
intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile și
iarmaroacele de toamnă. Perioada dintre cele două Sântămării, Sântamaria
Mare (15 august) și Sântămăria Mică (8 septembrie), era considerată
perioada cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă. În această zi
erau adunate ultimele plante de leac. În perioada postului Sfintei Marii
fetele își cos costume speciale, lucrate numai în alb, pentru
pelerinajul din zilele de 14-15 septembrie la mănăstirile care poartă
hramul Sfânta Maria (Ciosa, Nicula, Moisei, Mănăstirea Hodos Bodrog,
Mănăstirea Brancoveanu de la Sâmbăta de Sus, Tismana, Rohia, Bixad,
etc).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu